Cărţi din România pentru elevii din raionul Cimislia  

Organizaţia judeţeană Pra­hova a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor" din România şi Fundaţia Cultrală Regională „Mihai Eminescu” din Republi­ca Moldova au stabilit, de mai multă vreme, un parteneriat prin care prima instituţie co­lectează cărţi în ţara sa, iar cea de-a doua le distribuie elevilor de pe malul stâng al Prutului. Astfel de donaţii au fost făcu­te deja bibliotecilor şcolare de la liceele teoretice „Matei Ba sarab” din oraşul Basarabeasca, „Mihai Viteazul" şi „Mihai Eminescu" din oraşul Cimişlia, „Sergiu Coipan" din localitatea Selemet, de la gimnaziile din satul Cenac şi din comuna Hâr top, raionul Cimişlia etc.

VETERANI ROMÂNI COLECTEAZĂ LITERATURĂ PENTRU COPII BASARABENI

Peste 300 de volume sem­nate de diferiţi autori au com­pletat fondul de carte al Liceu­lui teoretic „Sergiu Coipan" din satul Selemet în urma cadoului generos oferit copiilor de aici de către veteranii militari şi de război din municipiul Ploieşti. Unul dintre ei, Adrian Gherghi noiu, povesteşte: „Una dintre acţiunile de suflet ale Asocia­ţiei Naţionale „Cultul Eroilor" din România constă în aduna­rea de cărţi pe cele mai diferi­te teme din bibliotecile noastre personale pentru a fi dăruite fraţilor din Republica Moldova. Literatura colectată este desti­nată în special generaţiei tine­re. Facem astfel de gesturi de caritate ori de câte ori avem posibilitatea să trecem Prutul sau atunci când basarabenii vin la noi cu diferite ocazii. în ulti­mul timp, însă, am stabilit re­laţii cu Fundaţia Culturală Re­gională „Mihai Eminescu” de la dumneavoastră, prin inter­mediul căreia cărţile ajung la destinaţia dorită”.

Solicitată de către „Gazeta de Sud", Maria Morari, bibli­otecară la instituţia de învă­ţământ de la Selemet, raionul Cimişlia, a comunicat că lotul de carte oferit de partea ro­mână este destul de bogat. Astfel, el cuprinde opere ale scriitorilor clasici Mihai Emi­nescu, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Ioan Slavici, Costache Negruzzi, Barbu Delavrancea, Alexandru Macedonski, Marin Sorescu, George Coşbuc etc.

DE LA PAUL GOMA PÂNĂ LA LEV TOLSTOI

Un loc aparte în colecţie îl ocupă romanul basarabeanu­lui nostru Paul Goma, intitulat destul de sugestiv - „Basarabia". în total, au fost dăruite peste 10 exemplare nou-nouţe de această carte.

Sunt aici şi lucrări ale cro­nicarilor: „O samă de cuvinte” de Ion Neculce, „Letopiseţul Ţării Moldovei” de Miron Cos- tin, dar şi multe materiale di­dactice - povestea numerelor, texte literare comentate, ma­nualul despre poezia română contemporană, ghidul turistic al judeţului Prahova, manualul despre calculatoare persona­le, revistele „Magazin istoric", „Prahova eroică" şi „Limba Ro­mână”, cartea de învăţătură a bunului român, o serie de pu­blicaţii despre accesul la in­formaţie şi altele.

Impresionează numărul mare de cărţi ale unor au­tori de referinţă din literatu­ra universală. Iată doar câte d nume: Rudyard Kiplin«Karel Capek, Mark Twain, Jack London, Francois Villon, John Steinbeck, Victor Hugo, Wal ter Scott...

„Ne-a impresionat şi faptul, afirmă bibliotecara, că din acest set de carte fac parte şi volume­le traduse în limba română ale cunoscuţilor condeieri ruşi Lev Tolstoi, Iuri Bondarev, Aleksandr Osţrovski ş.a."

MULŢUMIRI DIN PARTEA DIRECTOAREI

Şi Maria Ciocoi, directoa­rea Liceului teoretic „Sergiu Coipan" din satul Selemet, a rămas satisfăcută de dona­ţia veteranilor militari şi de război, din municipiul Ploieşti, aducându-le sincere şi cordia­le mulţumiri pentru acest gest frumos.

Ea a mai ţinut să precizeze că în anul trecut instituţia de învăţământ pe care o conduce a semnat un acord de colaborare cu Biblioteca „Nico lae Iorga" din jude’ul Prahova, Rom\nia, }n temeiul acestui document, la Selemet a fost creata o filială a Bibliotecii în cauză. Şi de fiecare dată, când vine în Republica Moldova, Nicolae Boaru, directorul acestei instituţii prahovene, are gri­jă să aducă şi volume de li­teratură, pentru a completa fondul de carte al filialei de la Selemet.

Recent, Fundaţia Culturală Regională „Mihai Eminescu" a intrat în posesia unui alt set impunător de caarte româneas­că. În curând se va decide instituție de învăţământ din raopnul Cimişlia va beneficia de donaţia în cauză.

Ion CIUMEICĂ, Gazeta de Sud/ 21 iunie 2013

 

Ion CIUMEICĂ, Gazeta de Sud/ 21 iunie 2013

COMEMORAREA EROILOR ROMÂNI DE PE AMBELE MALURI ALE PRUTULUI

Cu o delegaţie formată din 10 membri, rezervişti militari (vezi la galeria de imagini poza-Ziua comemorarii eroilor), Asociaţia „Cultul Eroilor” din Câmpina a efectuat recent o excursie istorică în Republica Moldova şi Ucraina. Delegaţia a fost condusă de consilierii locali Marian Dulă şi Viorel Bondoc. Traseul, lung de 2.200 de km, a cuprins localităţi precum: Galaţi, Ţiganca, Cania, Cimişlia, Cetatea Albă, Odessa, Chişinău, Orhei, dar şi aşezări de pe malul estic al Nistrului.

În prima zi a drumeţiei s-a depus o coroană de flori de la Cimitirul de Onoare al Eroilor Români de la Ţiganca, judeţul Cahul, unde primarul localitatii, Petru Grandabur şi preotul Vasile Burduja au prezentat istoricul cimitirului şi câteva date despre luptele duse de ostaşii români, în iulie 1941. Gazdele i-au condus apoi pe invitaţi la Cimitirul localităţii Cania, unde, în Parcela de Onoare, sunt înhumaţi 938 de eroi români. Şi aici s-a depus o coroană de flori. În  ziua de 9 iulie 1941, a fost rănit mortal comandantul Regimentului 12 „Cantemir” colonelul Gheorghe Niculescu, născut în Ploieşti.  Ostaşii înhumaţi aici luptaseră în regimente: 11  şi 12 Dorobanţi, 30 Artilerie, 2 Gardă şi 6 Mihai Viteazul, din care au făcut parte si mulţi câmpineni. Aici s-a evidenţiat şi sublocotenentul Ioan Stoica, făcând parte din Regimentul 30 Artilerie, care a fost decorat cu Ordinul Steaua României. Câmpineanul Ioan Stoica, a fost avansat, după război, până la gradul de general de brigadă şi a primit titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Câmpina.

Excursia a continuat cu vizitarea locurilor unde s-a dat Bătălia pentru Odessa din august – octombrie 1941, Armata a 4-a având pierderi de 92 545 de militari. Un alt obiectiv vizitat a fost Cimitirul militar românesc din Slobozia-Horodişte (raion Rezina).

Delegaţia campineană a fost însoţită de membrii Asociaţiei Veteranilor Războiului din 1992 „Tiras – Tighina” la locurile unde s-au desfăşurat luptele dintre separatiştii transnistreni şi patrioţii români din Republica Moldova, Coşniţa, Cocieri. În aceste locuri sunt ridicate monumente, în memoria celor căzuţi, unde s-au depus buchete de flori.
În ziua de 21 iulie, delegaţia a participat la  comemorarea eroilor oraşului Cimişlia (in număr de zece) căzuţi în luptele Războiului de independenţă din 1992. La comemorare au participat veteranii de război din împrejurimi, dar şi delegaţiile din Câmpina şi Vălenii de Munte, oraş înfrăţit cu Cimişlia.

Scopurile excursiei, vizitarea locurilor unde au purtat bătălii înaintaşii noştri, comemorarea eroilor români de pe ambele maluri ale Prutului, strângerea legăturilor cu romanii de peste Prut şi cu autorităţile publice locale din Republica Moldova, au fost îndeplinite. Asociaţia „Cultul Eroilor” Câmpina şi-a propus să facă o excursie istorică, de două zile, cu membrii Cercurilor „Cultul Eroilor” din şcolile câmpinene, în anul următor.

Publicat de ZIARUL Oglinda / 23 iulie 2013

 

Ploiestiul ar putea avea o fantana high-tech, cu perdea de apa sincronizata cu sunete si lumini

Cu ocazia organizării saptămânii "Sa stii mai multe, sa fii mai bun", Asociaţia "Cultul Eroilor”, filiala Prahova doreşte să promoveze realizarea unor monumente menite să îmbogăţească patrimoniul cultural al Judeţului Prahova.

La inceputul acestei saptamani, in faţa Palatului Administrativ, a avut loc o prezentare a proiectului ,,Fântâna lui Moş Ploae”, eveniment la care au participat Colonelul în rezervă Puiu Cujbă, Vicepreşedintele Asociaţiei “Cultul Eroilor”, Profesor Constantin Dobrescu, Profesor Dr. Polin Zorilă şi elevi de la Liceul de Artă “Carmen Sylva”, Colegiul Naţional “Mihai Viteazul”, Şcoala Sf. Vineri si Şcoala Sf. Vasile.

Descrierea fantanii :

Este vorba de o compoziţie monumentală (vezi Galeria de imagini), cinetică şi cu jocuri de lumină şi sunet. Baza circulară cu forme crenelate reprezintă vatra urbei. Prima treaptă este o friza circulară cu şapte reliefuri, care reprezintă atât momente importante din istoria Ploieştiului: Legenda lui Moş Ploae, înfiinţarea localităţii de către Mihai Viteazul, Războiul de Independenţă, Republica de la Ploieşti, al Doilea Război Mondial, Industria petrolieră, cât şi temele: tradiţie ploieşteană, Ploieşti - oraş european.

Deasupra reliefurilor se găseşte o structură prismatică ce are baza triunghiulară. Pe fiecare latura se află în relief denumirea ansamblului "Fântâna lui Moş Ploae", Sigiliul întemeietorului Mihai Viteazul, Stema Municipiului Ploieşti. Ultimul segment al compoziţiei este o structură formată din trei semiarcade simbolizând Sfânta Treime.

Fântâna are guri de aruncare a apei vertical, oblic, perdele de apă, toate putând fi coordonate automat pentru crearea de jocuri alternative, sincronizate cu lumini şi sunet.

Reprezentanţii proiectului susţin că monumentul cultural, “Fântâna lui Moş Ploae”, ar putea fi considerat o carte de vizită imagistică a oraşului Ploieşti şi că aceasta ar putea fi amplasată în orice colţ al oraşului, nu numai în sensul giratoriu de la Catedrală.

Proiectul acestei fântâni aparţine sculptorului ploieştean Nicolae Lupu, mambru al Asociaţiei "Cultul Eroilor”.

 Ana-Maria Stanescu, http://ph-online.ro

Asociatia "Cultul Eroilor" propune amplasarea, in Ploiesti, a unor monumente

In ultimii ani, Asociația «Cultul Eroilor» filiala Prahova a propus autorităților locale din Ploiești și Băicoi realizarea unor monumente menite să îmbogățească patrimoniul cultural al județului, dar soluțiile de finanțare pentru acestea sunt încă așteptate. Este vorba despre proiecte aparținând sculptorului ploieștean Nicolae Lupu, unul dintre vicepreședinții asociației amintite, ale unor monumentale și busturi ale unor personalități. Unul dintre proiecte vizează realizarea "Fântânii lui Moș Ploae" (Vezi Galeria foto) - "o compoziție monumentală, cinetică și cu jocuri de lumină și sunet. Baza circulară cu forme crenelate reprezintă vatra urbei. Prima treaptă este o friză circulară cu șapte reliefuri, care reprezintă atât momente importante din istoria Ploieștiului: Legenda lui Moș Ploae, înființarea localității de către Mihai Viteazul, Războiul de Independență, Republica de la Ploiești, al Doilea Război Mondial, Industria petrolieră, cât și temele: tradiție ploieșteană, Ploiești-oraș european. Deasupra reliefurilor se găsește o structură prismatică ce are baza triunghiulară. Pe fiecare latură se află în relief denumirea ansamblului "Fântana lui Moș Ploae", Sigiliul întemeietorului Mihai Viteazul, Stema Municipiului Ploiești. Ultimul segment al compoziției este o structură formată din trei semiarcade simbolizând Sfânta Treime. Fântâna are guri de aruncare a apei vertical, oblic, perdele de apă, toate putând fi coordonate de calculator pentru crearea de jocuri alternative, sincronizate cu lumini și sunet", ne-a precizat sculptorul Nicolae Lupu. Artistul a considerat că monumentul ar avea parte de o vizibilitate foarte bună în parcul din fata Catedralei "Ioan Botezătorul". Deoarece în acel loc a fost amplasată, cu câteva luni în urmă, Statuia Libertății, va trebui găsită o altă zonă unde "Fântâna lui Moș Ploae" să fie pusă în valoare. O altă compoziție monumentală propusă de asociația amintită îl reprezintă pe domnitorul Al. I. Cuza în uniformă militară și ar putea fi amplasată în parcul de la intersecția străzii Cuza Vodă cu strada Vasile Lupu - parc ce a purtat, odinioară, numele domnitorului și pe unde acesta a trecut, în anul 1859. Terenul respectiv aparține Comunității Evreiești, iar aceasta și-a dat acordul pentru ridicarea monumentului, dar a propus ca Ploieștiul să aiba și un bust al profesorului Liviu Librescu, potrivit precizarilor sculptorului Nicolae Lupu. Liviu Librescu a murit în 2007, în timpul masacrului de la Universitatea de Stat și Institutul Politehnic Virginia (Virginia Tech) - unde preda inginerie și mecanică. El și-a apărat cu prețul vieții studenții asupra cărora deschisese focul un student sud-coreean.
Ploieștean de origine, Liviu Librescu s-a născut în 1930, într-o familie de evrei și a fost absolvent al Colegiului "Mihai Viteazul". Bustul său este propus pentru amplasare în fața colegiului amintit, alături de alte busturi ale personalităților ploieștene absolvente ale acestei prestigioase instituții. O altă variantă ar fi realizarea unei sculpturi în memoria profesorului, simbolizând un zbor frânt, care să fie amplasată în fața Universității Petrol-Gaze. Asociația "Cultul Eroilor" a mai propus amplasarea unui bust al lui Gheorghe Mociorniță, pilot erou în al Doilea Război Mondial, în fața Primăriei orașului Băicoi, iar în fața Liceului "Constantin Cantacuzino" din același oraș - al unui bust al stolnicului Constantin Cantacuzino. Printre proiectele sculptorului ploieștean se mai regăsesc realizarea a două porți cu arcade pentru Cimitirul "Bolovani" din Ploiești, amplasarea unui vultur cu aripi deschise pe Monumentul Eroilor existent în cimitir și placarea monumentului cu granit.

A. Maxim - Ziarul Prahova, 03 noiembrie 2012

O CARTE UTILĂ CERCETĂRII  ISTORICE
CRONICA  MILITARĂ  A JUDEŢULUI  PRAHOVA
Cartea de istorie rămâne o bucurie pentru cel ce doreşte să se informeze despre trecutul comunităţii din care face parte, dar şi să simtă în mână preţiosul volum cu foşnetul paginilor și mirosul inconfundabil de hârtie.

O conjunctură favorabilă poate fi un eveniment editorial atunci când se întâlnesc mai mulţi factori care concură în aceiaşi direcţie.

Primul factor îl constituie autorul ca indice dinamic de valoare şi care poate garanta succesul unei lucrări.

Al doilea factor îl constituie subiectul abordat care trebuie sa intereseze comunitatea.

Aceşti factori au contribuit favorabil la apariţia unei lucrări etalon din cele apărute anul acesta - şi nu puţine pe plan local - și anume Cronica militară a judeţului Prahova, datorată unui harnic şi distins istoric militar şi anume col (r) Constantin Chiper.

Autorul, în calitate de preşedinte al Cultului Eroilor din Prahova, cu ştate vechi pe linia investigării arhivelor locale şi a celor de la nivel naţional pentru studierea fenomenului militar, dăruieşte celor interesaţi o carte care ne dezvăluie un profesionist autentic. Subiectul abordat de autor vine în sprijinul specialiştilor, istoricilor preocupaţi de  fenomenul militar prahovean, dar şi în ajutorul tinerei generatii interesate de subiect.

Prin redactarea lucrării după ample cercetări pe parcursul a mai multor ani, Constantin Chiper pune în valoare bogăţia documentară în domeniu.

Numărul însemnat de volume publicate şi apariţiile aproape imposibil de contabilizat în revistele de specialitate ne contureaza profilul unui istoric de valoare care nu a lipsit de la intâlnirea destinală cu istoria. Să sperăm că lucrarea nu vafi un volum bilanţier al activităţii sale de istorie militară şi că va mai da măsură valorii sale ca istoric militar.

În calitatea sa de preşedinte al societăţii Cultul Eroilor din Prahova a sprijinit tinerii istorici ai noului val de după 1989 să se afirme în paginile revistei "Prahova Eroică" pe care le-a pus cu generozitate la dispozitie.

Lucrarea distinsului oştean, alături de celelalte care poartă semnătura sa, poate sta de temei la o viitoare monografie a judeţului Prahova care din nefericire încă nu a fost scrisă. Membrii Fundaţiei pentru Istoria Prahovei sub  conducerea celui ce semnează aceste rânduri şi cu sprijinul unor inimoşi profesori ca Traian D. Lazăr şi Carmen Băjenaru lucrează de zor la realizarea acesteia.

Autorul se ocupă în paginile lucrării sale şi de unităţi ce fac parte din sistemul naţional de apărare, ordine şi siguranţă naţională.

Recenzentul lucrării lui Constantin Chiper se simte onorat de a prezenta cartea, deoarece cunoaşte pe autor de peste 30 de ani, când  tânăr lucrător la Arhivele prahovene era solicitat de comanda UM 01866 Ploieşti la care lucra col. (r) C. Chiper să prezint în cadrul catedrei de ştiinţe sociale, corpului ofiţeresc şi elevilor, expuneri  pe diferite teme de istorie. Întotdeauna faceam acest lucru cu placere.

Lucrarea ne dă o imagine apropiată de realitate de ceea ce a însemnat în diverse perioade sistemul militar prahovean.

În cele 14 capitole ale lucrării, structurate în numeroase subcapitole, autorul se ocupă şi de unele unităţi ale M.I. cu atribuţii pe linie de apărare.

Din masiva lucrare de 390 pagim observăm că pe teritoriul Prahovei au activat unităţi din aproape toate categoriile de arme care compuneau structura armatei române de la infanterie până la aviaţie, transmisiuni militare, radiolocatie etc., unele desfinţate între timp care în funcţie de informaţiile avute la dispoziţie şi capitolele diferă ca dimensiuni. O bogată iconografie încununează în mod fericit demersul ştiinţifi cpe care am încercat să-l analizăm.

În privinţa informatiei autorul creionează istoricul unor unităţi ca Regimentul 7 Dorobanţi, Regimentul 32 Infanterie Mircea și altele care s-au acoperit de glorie în lupte, atât în 1877 cât și în 1916-1917 şi 1941-1945. Ne oprim atentia asupra Regimentului de Dorobanţi 32 Mircea care s-a acoperit de glorie în legendarele lupte de la Mărăşeşti, unde flăcăii regimentului ca nişte năluci în cămeşoaie albe, conduşi de colonelul Penescu dau asaltul morţii în rândurile prusacilor trufaşi.

Încheiem scurta noastră prezentare,  recomandând celor interesaţi lucrarea care le va produce o lectură utilă.

Prof. dr. Constantin DOBRESCU, Fundația pentru istoria Prahovei
 
Reprezentanţii Asociaţiei "Cultul Eroilor" au semnalat slaba implicare a primăriilor în întreţinerea monumentelor din judeţ

Ziarul Prahova-Sâmbăta, 20 octombrie 2012

La Cercul Militar din Ploieşti s-a desfăşurat, ieri, Conferinţa Judeţeană a Asociaţiei „Cultul Eroilor”, la care au participat câteva zeci de cadre militare în rezervă, profesori din învăţământul preuniversitar, reprezentanţi ai Garnizoanei Ploieşti, preoţi, reprezentanţi ai unor instituţii şi asociaţii culturale. Fondurile insuficiente constituie una dintre problemele cu care se confruntă asociaţia, având în vedere că numărul membrilor cotizanţi este de doar 150 (pe lângă aceştia mai există circa 4200 de simpatizanţi), contribuţia lunară fiind stabilită la un leu de persoană. Sponsorizările sunt puţine, cele mai multe firme la care se apelează pentru susţinere financiară invocând criza. Participanţii la manifestare au mai semnalat, ieri, slaba implicare financiară a multora dintre primării pentru întreţinerea şi repararea monumentelor eroilor, precum şi pentru întreţinerea cimitirelor în care sunt înhumaţi ostaşii prahoveni. Câţiva dintre militarii în rezervă prezenţi la conferinţă au precizat că ar fi nevoie ca administraţiile locale să prevadă în fiecare an, în bugetele locale, sume de bani destinate întreţinerii acestor obiective, mai ales în condiţiile în care furturile de fier vechi din cimitire – atât militare cât şi civile - sunt destul de frecvente. Tot în cadrul reuniunii de ieri a fost ales noul Consiliu Director al Asociaţiei "Cultul Eroilor" Prahova, format din 27 de persoane. Preşedinte a fost reales col. (rtr.) Constantin Chiper, prim-vicepreşedinte a fost desemnat col. (r.) Puiu Cujbă, iar vicepreşedinţii sunt: inspector şcolar Maria-Mariana Gheorghe, col. (r.) Dumitru Codiţă, col. (r.) Cujbă Petrea, col. (r.) Stăncuţu Gheorghe şi Nicolae Lupu, profesor la Liceul de Artă "Carmen Sylva" din Ploieşti.

Ana-Maria Maxim

Articol apărut în revista ATITUDINI nr. 1 (70), ianuarie 2013



Crezul rezerviştilor germani: „Fă ceva pentru ţara ta!”

 

Zilele trecute am avut un dialog, informal, cu locotenent-colonelul Berthold Eisenreich, ataşatul apărării, în cadrul ambasadei Republicii Federale Germane, ocazie cu care am evocat, în calitate de vicepreşedinte al Asociaţiei George C. Marshall România, lunile trăite în frumoasa Bavarie, acolo unde funcţionează, la Garmisch-Partenkirchen, un institut americano-german, menit a consolida – prin promovarea unui dialog multinaţional, în cadrul unor cursuri destinate, cu precădere, militarilor şi diplomaţilor – conectarea statelor ex-socialiste din Estul Europei, la comunitatea euro-atlantică.

 

Onorul rezerviştilor germani la mormântul soldatului necunoscut

 

Bundeswehr-ul – Forţa Federală de Apărare – are un buget anual de peste 31,1 miliarde de euro, un personal activ de aproximativ 197.000 de militari şi se bazează, în caz de nevoie, şi pe aportul a 200.000 de rezervişti.

 

Ca element aparte, în perioada postbelică, Germania şi-a asumat, printr-un tratat mai puţin cunoscut – dar explicabil din perspectiva unei anumite evoluţii istorice – apărarea statului Israel, dacă acesta va fi victima unei agresiuni militare. Apropo de rezervişti, aceştia au asociaţie fondată în anul 1960, care numără în prezent 120.000 de membri. Aici fiind vorba de o organizaţie cu acţiuni multiple, în raport de vârsta participanţilor, precum organizarea de trageri cu diferite categorii de armament, concursuri de patrulă, drumeţii, marşuri cu echipament militar, vizitarea unor obiective militare actuale si istorice etc.

 

Într-un asemenea context, la invitaţia Asociaţiei Rezerviştilor Germani din Achern, colonelul în rezervă Marian Dulă, a luat parte, în vara anului trecut, la desfăşurarea unui marş, cu echipament militar, pe distanţa de 9 km, prin munţii Pădurea Neagră, precum și la trageri cu pistolul și carabina, într-un poligon special amenajat.

 

În replică, în luna octombrie a.c., 8 membri ai Asociaţiei Rezerviştilor din Achern, landul Baden-Wurtenberg, au fost prezenţi în România. Lor li s-a creat posibilitatea de a vizita Batalionul 21 Vânători Munte, Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr”, Centrul de perfecţionare a Jandarmilor Montani – Sinaia, Muzeul Aviaţiei şi Monumentul Eroului Necunoscut.

 

Cei opt oaspeţi germani – Rest Thomas, Doll Manfred, Reithmeier Franz, Haas Ralf, Denk Sven, Denk Johann, Gombola Josef şi Schoner Richard – au grade diferite, de la sergent-major, până la maior, evident în rezervă.

 

Ca o particularitate demnă de reţinut este aceea sesizată de colonelul Dulă. Printre cadourile oferite de oaspeţii germani gazdelor din România s-a numărat şi eşarfa galbenă cu motto-ul semnificativ al asociaţiei lor:”Fă ceva pentru ţara ta!” Un îndemn valabil şi pe plaiuri autohtone.

 

O vizită banală, de curtoazie, fără nimic senzaţional?

 

Dimpotrivă! Pe timpul şederii în România a rezerviştilor germani, între cele două asociaţii locale, din Câmpina şi Achern, a fost semnat – în premieră – un Acord de colaborare (vezi Galeria de imagini). Acesta vizează cooperarea între cele două părţi şi participarea la activităţi dedicate evocării evenimentelor istorice la cimitirele militare şi monumentele aflate pe teritoriul celor două ţări, precum şi o promovare reciprocă a localităţilor Achern şi Câmpina.

 

După cum declara Denk Johann-Thomas, colonelului Marian Dulă, rezerviştii germani au fost total surprinşi de ospitalitatea românească, de primirea deosebită şi locurile vizitate. Motiv pentru care ex-militarii Bundeswehr-ului au afirmat că îşi vor lua, amical, revanşa, anul viitor, la primirea colegilor români la Achern, pe tărâm german.

 

Mutaţie remarcabilă, în comunicarea unor europeni, ai căror predecesori, la ultima conflagraţie mondială, au fost iniţial aliaţi, apoi pe partea opusă a câmpului de luptă. Acum e pace.

Scris de: Ion Petrescu în Ziua Veche

 

Vizită în Republica Moldova

 

În perioada 12-15 octombrie, un grup al Asociaţiei Judeţene „Cultul Eroilor” din Prahova a efectuat o vizită de patru zile în Republica Moldova. Delegaţia a fost formată din colonel (r.) Marian Dulă, colonel (r.) Viorel Bondoc, colonel (r.) Nicolae Moise, din Vălenii de Munte, Dumitru Duca, primarul comunei Ceraşu, consilieri locali din Drajna şi Ceraşu (vezi Galeria de imagini).
Grupul a depus coroane de flori la cimitirul de onoare de la Ţiganca şi cel de la Cania. În cimitirul de Onoare Românesc de la Ţiganca este înhumat şi sergentul Ionescu C. Virgil, născut la 07.10.1909, la Câmpina şi care a făcut parte din Regimentul 1/2 Vânători de Gardă, decedând la 07.07.1941 în luptele duse în capul de pod de la Ţiganca (localitate din judeţul Cahul – Republica Moldova, situată la 3 km est de Prut, vizavi de Fălciu). Tot aici a luptat şi locotenentul (pe atunci) Stoica Ioan, devenit Cetăţean de Onoare al
municipiului Câmpina, făcând parte din Regimentul 30 Artilerie Chişinău, care fusese mutat la Galaţi în luna iulie 1940, după răpirea Basarabiei de către Uniunea Sovietică.
„Am văzut cu ochii mei realităţile din Moldova. Aici sunt filo-ruşi, pro-România, comunişti şi democraţi, un amestec de opţiuni politice dar şi de limbi. Oraşul Cimislia, aflat la 70 km sud de Chişinău, are 16.000 de locuitori. Mai are în componenţă trei comune (cu primari): Bogdanovka Veche, Bogdanovka Nouă (ambele cu ucraineni) şi Dimitrovka, cu bulgari. Am avut parte de o primire extrem de călduroasă. Am discutat mult, reuşind să facem un schimb de păreri despre administraţie, realizarea de lucrări edilitare, învăţământ. Am reuşit să luăm legătura şi cu reprezentaţii Asociaţiei de Veterani din Transnistria.
Pot spune că a fost o vizită de documentare foarte interesantă” a declarat Marian Dulă, preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” din Câmpina şi vicepreşedinte judeţean al acesteia.

Publicat de C.N. în Ziarul Oglinda din 23 octombrie 2012

 
PRAHOVA EROICĂ
Serghie Bucur
INFORMAŢIA PRAHOVEI

Miercuri, 21 Decembrie 2011

În programul ediţiei 2011 a Zilelor Universităţii de Vară Nicolae Iorga, a figurat şi lansarea primului număr al „Revistei de cultură istorică, educaţie patriotică şi de cinstirea eroilor neamului (...)”, intitulată PRAHOVA EROICĂ. Este „Editată de Asociaţia Judeţeană Cultul Eroilor Prahova, în colaborare cu Societatea Culturală Ploieşti – Mileniul III”, constituind proiectul ştiinţific
şi patriotic realizat de un Colegiu de redacţie alcătuit din personalităţi prestante în domeniu, căruia îi acordă girul profesional un Consiliu Ştiinţific, cu membri de notorietate în branşa Istoriei. Colegiul de redacţie are ca director, pe dl. col. (r) Constantin Chiper, editor, pe dl. prof. dr. Polin Zorilă, redactor şef, pe dl. col. (r) Puiu Cujbă, redactor şef adjunct, pe dna prof. dr. Maria M. Gheorghe, redactori, dna prof. Emilia Luchian şi dl. prof. Ion C. Petrescu; secretarul redacţiei, este dl. lt. col. (r) Cristian Iliescu; compartimentul tehnic: tehnoredactare computerizată, dl. col. (r) Petrea Cujbă, corector, dl. Constantin Marin, iar grafica digitală, dl. prof. Nicolae Lupu. Iată şi componenţa Consiliului Ştiinţific: prof. univ. dr. Jipa Rotaru, conf. univ. dr. Gavriil Preda, dr. Dorin Stănescu, conf. univ. dr. Gheorghe Calcan, dr. Costin Vrânceanu, dr. Alin Frânculeasa, prof. univ. dr. Petre Ţurlea şi prof. univ. dr. Ion Şt. Baicu.Ei bine, aceste două elite ale vieţii ştiinţifice prahovene, n-au impresionat pe diriguitorii Zilelor Iorga, ediţia 14-19 august 2011, aşa încât revista PRAHOVA EROICĂ a debutat... prin absenţă ! Absenţă pentru care, organizatorii meritau să fie concediaţi din funcţii, plătind un prejudiciu moral şi o insultă umilitoare la adresa celor 18 editori şi redactori ei revistei ! Din contra, nici măcar scuze n-au avut bunul-simţ să prezinte acestora ! De altfel, nici profesorului Ion Bocioacă, programat să vobească publicului, nu i-a fost acordat timpul cuvenit. Cu astfel de iresponsabili în aparatul de resort al Prahovei, cum să ne situăm alături de Cluj, Iaşi, Braşov, Craiova şi Timişoara ?!?Amărăciunea este cu atât mai îndreptăţită, cu cât revista PRAHOVA EROICĂ se prezintă, grafic şi ştiinţific, la superlativ. PRAHOVA EROICĂ este consistent ilustrată, în alb-negru şi color, astfel că alcătuieşte un veridic meridian informaţional în domeniul ultra-sesnibil al ISTORIEI naţionale ! Încă de la Cuvântul către cititorii ei, dl. col. (r) conf. univ. dr. Gavriil Preda aprinde torţa unui pro domo plin de iubirea faţă de Neam şi Ţară, de istoria lor, într-un febril act scriitoricesc. Cităm: „«Gnothi seauton» era scris pe frontonul templului din Delphi. «Cunoaşte-te pe tine însuţi !» spunea Socrate. «Nosce te ipsum !» a repetat şi Cicero. «Cu greu aş fi putut avea cunoştinţă despre alte lucruri, dacă nu m-aş fi cunoscut mai întâi pe mine însumi», îi spunea Eutidem lui Socrate, în Dialogurile de mijloc ale lui Platon. Dacă vrei să te cunoşti pe tine însuţi trebuie să-ţi cunoşti obârşia: părinţii, înaintaşii, poporul din care te-ai născut, eroii neamului.
Această obligaţie a fost păstrată vie de români în miturile şi poveştile noastre, în cronici, în biserici şi mănăstiri şi uneori, prea rar poate, pe crucile de pe mormintele eroilor, pe monumente sau mausolee. A te cunoaşte pe tine însuţi este cea dintâi cerinţă a cunoaşterii pe care ne-o porunceşte raţiunea. Dar cunoaşterea strămoşilor, a istoriei neamului este însăşi temelia înţelepciunii. Prin revista noastră nu ne propunem doar să-i identificăm şi să-i cunoaştem pe eroii noştri, ci să cunoaştem şi să înţelegem faptele lor, urmările acestora şi importanţa lor pentru urmaşi şi, mai ales, să aflăm ce putem şi ce trebuie să facem noi pentru ca faptele şi sacrificiile lor să nu fie inutile. Şi, de ce nu, pentru a le continua visurile !”Sumarul acstui număr întruneşte contribuţii ştiinţifice dintre cele mai pline de interes şi cât se poate de convingătoare, în argumentarea lor strictă, întreţinând motivat, pentru pe mai departe, tonul intransigent al apărării în prezent şi viitor, a Statului unitar, indivizibil şi naţional care trebuie să rămână România ! În cele 32 de pagini – care includ şi feţele interioare şi exterioare ale coperţilor – ne întâlnim cu o problematică de înaltă ţinută patriotică şi ştiinţifică. Cum Prahova a fost pământul devenit emblematica aşezare a lui Mihai Viteazul, în umbra Codrilor Vlăsiei, despre uriaşul domnitor al celor trei provincii unite de Măria Sa, sub sceptrul politic şi moral al acelui vis împlinit: „Pohta ce-am pohtit !”, eminentul autor a 10 ediţii despre „Arta Diplomaţiei” a acestuia, cum l-a caracterizat Nicolae Bălcescu, în fraza finală a capitolului IV din Cartea I a studiului său capital, „Românii subt Mihai Voievod-Viteazul”, Libertatea Naţională: „nădejdea tutulor, răzbunătorul atât de mult aşteptat”, dl prof. Ion C. Petrescu semnează articolul „Mihai Viteazul – simbol al eroismului românesc”. Dimensiunile politice şi militare ale voievodului domnitor, sunt comparabile, în opinia doctă a distinsului autor, cu ale lui Ahile, Hector, Hanibal, Epaminonda, Leonidas, Alcibiade, Temistocle, Alexandru Macedon, Caius Iulis Caesar, Belizarie, George Washington şi Napoleon Bonaparte. Şi tot despre marele „al treilea împărat” în contextul Europei secolului XVI, dl prof. dr. Polin Zorilă semnează articolul „Mihai Vodă şi Ploieştii”. Impresionantă este pledoaria prof. emerit Paul D. Popescu despre „Datoria şi eroismul prahovenilor de la 1877-1878”. Ilustrul istoric aminteşte de faptele Batalionului II Ploieşti, de ale lui Alexandru Candiano-Popescu, de ale dorobanţilor din Regimentul 7 Prahova, ale Regimentului 4 Călăraşi, precum şi ale unor subofiţeri şi ofiţeri ca „sublocotenenţii Dănescu şi Ulescu, morţi eroic, maiorul (ajuns colonel) August Gorjanu (născut la Vălenii de Munte) şi colonelul (ajuns general) Grigore Cantili (născut la Valea Călugărească)”. Informarea curge documentat şi în articolul „Batalionul 2 Vânători şi cucerirea redutei Griviţa”, semnat de dl. col. (r) Constantin Chiper. Înfiinţat în 1866, în Bucureşti, acest Batalion revine la Ploieşti – de unde, „Conform ordinelor eşaloanelor superioare, în primăvara anului 1877 luptă la acoperirea şi apărarea Dunării”, ca apoi, trecând în Bulgaria (la 23 iulie 1877), „în 27 august în timpul luptelor de la Plevna, comanda unităţii să fie luată de maiorul Alexandru Candiano-Popescu – care, „în a treia bătălie” celebrul om de arme „i-a însufleţit pe bravii vânători, cerându-le ca, prin eroismul lor, să dea «un titlu de glorie mândrului oraş Ploieşti !». Despre „Monumentul Eroilor din Ploieşti” scrie un articol atractiv, prof. dr. Polin Zorilă, iar despre „Drapelul cercului «Cultul Eroilor»”, col. (r) Marian Dulă semnează de asemenea un articol. Generalul de Brigadă (r) Gheorghe Răucea a fost invitat să participe la rubrica „Ne vorbesc veteranii”. Alte materiale: „Cercul «Cultul Eroilor» de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul”, de prof. Emilia Luchian şi „Pagina de numismatică”, de col. (r) Puiu Cujbă. Ediţia nr. 1 se încheie cu o foarte cuprinzătoare listă a „Eroilor Prahoveni de la 1877-1878”.Poezia patriotică consolidează filonul educativ al revistei, prin versuri semnate de Aurelian Păunescu („Opriţi-vă o clipă”), Iuliu Roşca Dormidont („Imnul Eroilor”), Nicolae Iorga („Nu ne uitaţi”), George Tutoveanu („Aduceţi-vă aminte”), George Coşbuc („Rugămintea din urmă”), Mircea Dem. Rădulescu (fără titlu). Îl citez pe George Coşbuc: „Şi-acum dă-mi mâna! A sunat / Cornistul de plecare, / Du Oltului din partea mea / O caldă sărutare, / Şi-ajuns în ţară, eu te rog, / Fă-mi cel din urmă bine: / Pămîntul ţării să-l săruţi / Şi pentru mine !”.

 
Oripilanta sintagmă…
Scris de : Ion Petrescu   pe  2011-09-13 15:41     pe blogul LINIA DE MIRĂ
În vremuri când multe publicaţii, cu audienţă notabilă, renunţă la ediţia print, optând doar pentru aceea electronică, o mână de semeni inimoşi, aidoma unui spărgător de gheaţă, au reuşit editarea primului număr al unei reviste atipice, într-un deşert al iniţiativelor dedicate cultivării constante a memoriei înaintaşilor.
De ce? Gavriil Preda, directorul editurii care şi-a asumat tipărirea noului periodic răspunde:”dacă vrei să te înţelegi pe tine însuţi trebuie să-ţi cunoşti obârşia: părinţii, înaintaşii, poporul din care te-ai născut, eroii neamului. Această obligaţie a fost păstrată vie de români în miturile şi poveştile noastre, în cronici, în biserici şi mănăstiri şi, uneori, prea rar poate, pe crucile de pe mormintele eroilor, pe monumente sau în mausolee. A te cunoaşte pe tine însuţi este cea dintâi cerinţă a ştiinţei pe care ne-o porunceşte raţiunea, dar cunoaşterea strămoşilor, a istoriei neamului este însăşi temelia înţelepciunii.”
Cuvintele de mai sus mi-au adus aminte o întâmplare petrecută în holul unde aşteaptă invitaţii ce urmează a intra sub lumina reflectoarelor, la televiziunea ce îşi revendică, periodic, cea mai mare audienţă, în raport cu critica constantă a puterii actuale.
O teleastă cunoscută se consulta cu echipa ce susţinea realizarea emisiunii sale. Nu uit afirmaţia uneia dintre blondele ce participau la discuţie, care constata că, atunci când sunt invitaţi rezervişti, pe platoul de filmare, cu ei nu s-ar putea discuta decât despre…armată.
M-am întrebat atunci dacă tocmai cea care eticheta pripit pe foştii militari – câţiva dintre ei fiind invitaţi în studioul TV numai  pentru a se convinge, amuza sau enerva mulţimea telespectatorilor, în legătură cu ce au fost şi cum mai sunt ofiţerii de ieri – realiza că ea însăşi este prizoniera unor stereotipuri tot mai plictisitoare, de la o emisiune la alta. Parte a unui program automat, de isterizare a celor săraci cu duhul.
La aproape 22 de ani de la înlocuirea regimului comunist cu sistemul prezidenţial autoritar, banchizele lucidităţii, în oceanul îngheţat al… educaţiei patriotice (oripilantă sintagmă, nu-i aşa?), găzduiesc şi structurile locale ale unei asociaţii ce refuză să dispară, asumându-şi o titulatură de care cei nevolnici fug – Cultul Eroilor.
Câţi români ştiu că Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” este urmaşa Societăţii Îngrijirii Mormintelor, creată, după Primul Război Mondial, de către Regina Maria? Vă fuge deja privirea! Nu mai aveţi ce citi. Într-o vreme când criza economică marchează buzunarul fiecărui concetăţean, cui îi mai arde de eroi, memorii de război, monumente istorice, zile searbăde de conţinut, dar pline cu oficialităţi dornice să li se vadă chipul impunător pe micul ecran?
Trăim într-o perioadă a disoluţiei moralului naţional?
De vreme ce majoritatea acelora care susţin, public, un răspuns afirmativ au o condiţie materială proprie peste media celorlalţi români, opinia lor merită tratată cu înţelegerea realităţii că ei adoră cultul drobului de sare. Dar în restul ţării, precum în arealul prahovean, mai există şi conaţionali care nu-şi reneagă trecutul, ştiu să îşi păstreze în prezent cumpătul şi mai cred în rosturile micilor cărămizi spirituale, puse acum la edificiul unei viitorimi ce merită o şansă, mai bună, în această ţară, nu pe alte meleaguri.
Un exemplu? Constantin Chiper conduce Asociaţia „Cultul Eroilor”  din judeţul Prahova. În numele căreia a trecut Prutul, fiind, pe 26 august a.c., în oraşul Cimişlia, din Basarabia, la o evocare istorică onorată de prezenţa academicianului Nicolae Dabija. Acolo le-a reamintit conaţionalilor săi de încă actualul Pact Ribbentrop-Molotov, ce mai ţine, în mrejele hidrei imperiale răsăritene, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Dar nu pentru multă vreme.
2012 fiind anul multor surprize, pentru imperialii pravoslavnici bântuiţi de stafiile Kremlinului.
O altă pildă? Marian Dulă, care păstoreşte filiala din Câmpina a asociaţiei menţionate. Semen ce a poposit recent în Germania, unde a văzut cum cultivă rezerviştii nemţi memoria predecesorilor lor.  Un conaţional care doreşte să demareze o campanie de subscripţie publică – cu sprijinul autorităţilor şi a preoţilor ortodocşi – pentru un monument local, cu adevărat reprezentativ, al Soldatului Necunoscut.
Gavriil Preda, Constantin Chiper, Marian Dulă – doar trei români ce nu cultivă defetismul naţional. Dovada de ultimă oră fiind lansarea revistei „Prahova eroică”. O publicaţie a celor care cred în viitorul şi valorile fundamentale ale acestei naţiuni. Editată şi difuzată de conaţionali care au purtat uniforma Armatei Naţionale.
Deloc oripilaţi de sintagma – educaţie patriotică.
 
În memoria înaintaşilor
Scris în publicaţia Valea Prahovei Sep 12, 2011
Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” este moştenitoarea Societăţii Îngrijirii Mormintelor, înfiinţată după Primul Război Mondial de către Regina Maria, asociaţie care a ajuns să aibă propria publicaţie tipărită.
Asociaţia a avut mai multe denumiri, fiind desfiinţată în 1948, dar în 1990 şi-a reluat activitatea sub altă formă. Ea se află sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale şi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. La nivelul judeţului Prahova există Asociaţia „Cultul Eroilor”, condusă de colonelul Constantin Chiper, iar la Câmpina există o filială care este condusă de col. în rezervă Marian Dulă, consilier local. Sediul asociaţiei câmpinene se află pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 30. „Noi ne-am propus în mod special să cultivăm patriotismul în rândul tineretului, al elevilor, grija faţă de monumentele istorice şi, nu în ultimul rând, să nu lăsăm să treacă nemarcate zilele legate de evenimentele deosebite în care au fost implicaţi soldaţii români, cum sunt Ziua Eroilor, Ziua Naţională a României, 9 Mai şi Ziua Veteranilor de război. În cadrul asociaţiei activează, pe lângă foşti militari, şi profesori de istorie sau alte persoane dornice să se implice în astfel de activităţi. Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”, fiind şi sub patronajul Bisericii Ortodoxe Române, în unele zone din ţară, conducerea este asigurată de prelaţi, profesori de istorie sau persoane cu funcţii de conducere la nivel judeţean, dar majoritatea filialelor sunt conduse de foşti militari. Printre alte activităţi ale filialei asociaţiei câmpinene, a fost şi o excursie realizată săptămâna trecută, cuprinzând localitatea Floreşti, la locul unei tabere militare, apoi la Dumbrăveşti, unde se află bustul lui Grigore Ion, veteran de război de la 1877, reuşind să captureze un drapel de luptă turcesc, punctul terminus fiind localitatea Slănic. Ca proiecte de viitor, avem în vedere ca în această toamnă, împreună cu primăria Câmpina, să reconstituim înscrisurile de pe semnele de căpătâi din Cimitirul de Onoare al Eroilor, de pe str. Bobâlna. În urma cercetărilor mele şi ale profesorului de istorie Gheorghe Modoianu, care activează la liceul Energetic, am editat Cartea de Aur, unde am inserat numele unor eroi ai neamului. Aceasta este ultima listă, ultima grafie, prin care dorim să corectăm nişte nume trecute greşit, să aliniem semnele de căpătâi, pentru a putea da un caracter mai solemn”, a precizat colonelul în rezervă Marian Dulă.
Dorinţa cea mai arzătoare
Un obiectiv principal al asociaţiei este cel de realizare a busturilor unor personalităţi marcante ale Câmpinei şi a unui monument al eroilor care să permită depunerea de coroane şi marcarea unor zile festive semnificative. Marian Dulă consideră că actualul monument al Soldatului Necunoscut, mutat din diverse locaţii până la stabilirea celei de acum, nu are o anvergură pe măsura simbolului pe care ar trebui să-l reprezinte şi este în discordanţă cu arhitectura zonei. În acest sens, Marian Dulă intenţionează să demareze, în timp, o campanie de subscripţie publică, sensibilizând populaţia să-şi regăsească patriotismul, şi în care să implice autorităţile locale şi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, pentru realizarea unui monument pe măsura importanţei lui istorice.
O mare realizare cu care se poate mândri Asociaţia „Cultul Eroilor” din Prahova este editarea primului număr al revistei „Prahova Eroică” (1 august 2011), prin care se doreşte cinstirea eroilor neamului, punând pe tapet adevărate fapte de vitejie. Primul număr este consacrat Unirii Principatelor Române sub Mihai Viteazu’ şi Războiului de Independenţă, iar următorul număr va apărea în luna decembrie şi va fi dedicat Războiului de Reîntregire Naţională.
Carmen NEGREU
 
Campina isi onoreaza veteranii de razboi
(Miercuri, 19 octombrie 2011)
Trei eroi ai celui de-al Doilea Razboi Mondial, ale caror nume au fost date unor strazi din Cartierul Veteranilor din Campina, vor fi comemorati pe data de 24 octombrie, incepand cu ora 11.00, in cadrul unui eveniment organizat de catre Asociatia "Cultul Eroilor" si Parohia "Sfantul Andrei" din municipiu. Este vorba despre Ioan Stoica, veteran de razboi, decorat cu Ordinul Militar "Mihai Viteazul", Cetatean de onoare al municipiului Campina, colonelul Haralambie Savulescu - veteran de razboi campinean, decorat cu ordinul "Coroana Romaniei" in grad de cavaler si sublocotenentul Viorel Dumitrescu, decedat in razboi, al carui mormant se gaseste in Cimitirul de Onoare al Eroilor.
La manifestarea ce va avea loc in cartierul amintit, cu prilejul Zilei Armatei Romane de pe 25 octombrie, un preot va oficia o slujba de pomenire pentru cei trei eroi, apoi vor fi inmanate diplome elevilor care fac parte din cercurile "Cultul Eroilor" infiintate in cadrul unitatilor de invatamant. La eveniment sunt asteptati veterani de razboi, cadre militare in rezerva si in retragere, reprezentanti ai Primariei Campina, elevi si profesori. In 1994, autoritatile locale au repartizat locuitorilor care au luptat in razboi 65 de loturi de casa in zona de est a Cartierului Pacuri - zona care a devenit Cartierul Veteranilor - si alte opt loturi in Cartierul Muscel. Din Asociatia "Cultul Eroilor" din Campina fac parte 120 de persoane: profesori de istorie, cadre militare in rezerva si in retragere. A.M.
SURSA - ZIARUL  PRAHOVA =
 
 
 
Comemorarea veteranilor
Marți 25 octombrie 2011 a avut loc în Câmpina comemorarea veteranilor de război care au dat nume unor străzi din… cartierul Veteranilor. Oameni care au trecut prin clipe cumplite şi care s-au luptat ca România să fie ce este astăzi au fost cinstiţi printr-o slujbă religioasă şi prin pomenirea lor. Străzile au fost sfinţite de către preoţi. Eroii câmpineni au fost mândria acestui oraş. Patriotismul, însă, este o noţiune puţin cunoscută de cei tineri. Veteranii în viaţă îşi amintesc perioada grea prin care au trecut şi o viaţă întreagă au trăit cu imaginile dure care le-au rămas în minte, de pe front. Străzile din cartierul Veteranilor poartă numele unor oameni curajoşi, unor oameni care şi-au riscat viaţa şi şi-au lăsat familiile pentru ţară.
Veteranii de razboi comemoraţi în cartierul care le poartă numele
General de brigadă Ioan Stoica, colonel Haralambie Săvulescu şi sublocotenent Viorel Dumitrescu. Unora dintre noi, aceste nume nu ne spun nimic, deşi, poate, ar trebui. E momentul să aflăm împreună cine au fost aceşti trei ofiţeri şi ce reprezintă ei pentru Câmpina. Şi asta, cu atât mai mult cu cât trei străzi din municipiu poartă numele celor menţionaţi. Iar ieri, veteranii de război au fost comemoraţi în… Cartierul Veteranilor.
Generalul de brigadă Ioan Stoica s-a născut la 15 martie 1915 în Proviţa de Jos. A absolvit şcoala primară în localitatea natală, Liceul Militar din Târgu Mureş, Şcoala Militară de Ofiţeri Artilerie în Timişoara şi Facultatea de ingineri topometri. Şi-a început cariera militară cu gradul de sublocotenent, la 1 iulie 1937. În cariera sa militară a îndeplinit funcţiile de comandant Secţie Artilerie, în perioada 1937-1941, în Regimentul 30 Artilerie Chişinău şi comandant de Baterie Artilerie, în Regimentul 30 Artilerie. A participat la campaniile militare din est, de la Ţiganca (pe Prut) şi până la Dalnik (zona Odessa), dar şi la cele din vest, până în Cehoslovacia (septembrie 1944 – mai 1945). A fost decorat cu Ordinul „Coroana României în grad de cavaler”, Ordinul „Steaua României” – clasa a V-a, Ordinul „Apărarea Patriei” – clasa a III-a, Ordinul „Mihai Viteazul” – clasa a III-a şi multe altele. După trecerea în rezervă, a lucrat ca inginer proiectant în industria petrolului, până în anul 1976, când a ieşit la pensie. În 2000 a devenit Cetăţean de onoare al municipiului Câmpina. A încetat din viaţă la 3 iulie 2003.
Colonelul Haralambie Săvulescu s-a născut în Câmpina, la 12 decembrie 1917. După absolvirea liceului s-a înscris la Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie din Timişoara, pe care a absolvit-o printre primii, la 25 iulie 1939, când a fost avansat sublocotenent şi repartizat la Regimentul 33 Artilerie din Oradea, în funcţia de şef Secţie Artilerie. La data de 23 iunie 1941 a îndeplinit prima misiune de observare din Basarabia, apoi a participat la atacurile Sevastopolului, până în vara anului 1942, şi la luptele din Kuban. În anul 1991 a fost avansat, în retragere, la gradul de locotenent-colonel şi apoi, în anul 1992, la gradul de colonel. Haralambie Săvulescu a decedat la data de 7 octombrie 2004, fiind înmormântat la Câmpina.
Sublocotenentul Viorel Dumitrescu s-a născut în judeţul Teleorman, dar a locuit la Câmpina. A absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti şi Şcoala de ofiţeri de rezervă. A fost grav rănit în luptele de pe Don şi a murit în Spitalul Diviziei 4 Infanterie, la 11 august 1942. Fratele său, preotul Marin Dumitrescu, a adus acasă o mână de ţărâna de pe acele locuri.
Toate aceste date ne-au fost furnizate de preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” – Filiala Câmpina, colonel (r), Marian Dulă. Asociaţia „Cultul Eroilor” şi Parohia „Sfântul Andrei” au organizat ieri o comemorare a veteranilor de război al căror nume îl poartă unele străzi din Cartierul Veteranilor. La acţiune au participat oficialităţi locale şi judeţene, veterani de război, locuitori din zonă, dar şi elevii de la Cercul „Cultul Eroilor” din cadrul Grupului Şcolar Construcţii de Maşini.
General de brigadă Ioan Stoica, colonel Haralambie Săvulescu şi sublocotenent Viorel Dumitrescu. Unora dintre noi, aceste nume nu ne spun nimic, deşi, poate, ar trebui. E momentul să aflăm împreună cine au fost aceşti trei ofiţeri şi ce reprezintă ei pentru Câmpina. Şi asta, cu atât mai mult cu cât trei străzi din municipiu poartă numele celor menţionaţi. Iar ieri, veteranii de război au fost comemoraţi în… Cartierul Veteranilor.
Generalul de brigadă Ioan Stoica s-a născut la 15 martie 1915 în Proviţa de Jos. A absolvit şcoala primară în localitatea natală, Liceul Militar din Târgu Mureş, Şcoala Militară de Ofiţeri Artilerie în Timişoara şi Facultatea de ingineri topometri. Şi-a început cariera militară cu gradul de sublocotenent, la 1 iulie 1937. În cariera sa militară a îndeplinit funcţiile de comandant Secţie Artilerie, în perioada 1937-1941, în Regimentul 30 Artilerie Chişinău şi comandant de Baterie Artilerie, în Regimentul 30 Artilerie. A participat la campaniile militare din est, de la Ţiganca (pe Prut) şi până la Dalnik (zona Odessa), dar şi la cele din vest, până în Cehoslovacia (septembrie 1944 – mai 1945). A fost decorat cu Ordinul „Coroana României în grad de cavaler”, Ordinul „Steaua României” – clasa a V-a, Ordinul „Apărarea Patriei” – clasa a III-a, Ordinul „Mihai Viteazul” – clasa a III-a şi multe altele. După trecerea în rezervă, a lucrat ca inginer proiectant în industria petrolului, până în anul 1976, când a ieşit la pensie. În 2000 a devenit Cetăţean de onoare al municipiului Câmpina. A încetat din viaţă la 3 iulie 2003.
Colonelul Haralambie Săvulescu s-a născut în Câmpina, la 12 decembrie 1917. După absolvirea liceului s-a înscris la Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie din Timişoara, pe care a absolvit-o printre primii, la 25 iulie 1939, când a fost avansat sublocotenent şi repartizat la Regimentul 33 Artilerie din Oradea, în funcţia de şef Secţie Artilerie. La data de 23 iunie 1941 a îndeplinit prima misiune de observare din Basarabia, apoi a participat la atacurile Sevastopolului, până în vara anului 1942, şi la luptele din Kuban. În anul 1991 a fost avansat, în retragere, la gradul de locotenent-colonel şi apoi, în anul 1992, la gradul de colonel. Haralambie Săvulescu a decedat la data de 7 octombrie 2004, fiind înmormântat la Câmpina.
Sublocotenentul Viorel Dumitrescu s-a născut în judeţul Teleorman, dar a locuit la Câmpina. A absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti şi Şcoala de ofiţeri de rezervă. A fost grav rănit în luptele de pe Don şi a murit în Spitalul Diviziei 4 Infanterie, la 11 august 1942. Fratele său, preotul Marin Dumitrescu, a adus acasă o mână de ţărâna de pe acele locuri.
Toate aceste date ne-au fost furnizate de preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” – Filiala Câmpina, colonel (r), Marian Dulă. Asociaţia „Cultul Eroilor” şi Parohia „Sfântul Andrei” au organizat ieri o comemorare a veteranilor de război al căror nume îl poartă unele străzi din Cartierul Veteranilor. La acţiune au participat oficialităţi locale şi judeţene, veterani de război, locuitori din zonă, dar şi elevii de la Cercul „Cultul Eroilor” din cadrul Grupului Şcolar Construcţii de Maşini.
Vezi Galeria de imagini
Sursa: http://www.valeaprahovei.tv