Istorie la începutul anului 2012: Câmpina-509 ani
Luni, 9 ianuarie 2012 orele 11, în sala muzeală de sub clădirea noii biserici Sfântul Nicolae a parohiei Slobozia, la invitaţia prea-cucernicului părinte Petru Moga, păstorul acestei binecuvântate parohii, autoritatea municipiului Câmpina a sărbătorit împlinirea a 509 ani de la atestarea documentară a acestei aşezări. Organizată cu participarea Societăţii de Ştiinţe Istorice a localităţii, sub egida Comisiei Culturale a Conciliului Local, sărbătoarea a fost urmărită de un numeros şi avizat public – profesori, scriitori, jurnalişti, istorici, arheologi, consilieri locali şi enoriaşi din cartierul Slobozia.
){kind=link}
Gazdă ospitalieră
Se cunoaşte faptul că, perimetrul parohiei Sfântul Nicolae, situată în marginea cartierului Slobozia, pendinte de municipiul Câmpina, este, de aproape 20 de ani, o gazdă eminamente unică, de o ospitalitate extraordinară. Aici şi-au găsit găzduirea câteva din recitalurile proiectului Remember Enescu, condus cu aplomb de Mihaela şi Adrian Tomescu, iluştri părinţi ai violonistului Alexandru Tomescu, precum şi recitalurile sopranei Camelia Pavlenco – personalităţi ale muzicii culte româneşti, din Capitala României. Părintele Petru Moga se arată totdeauna un păstor şi un duhovnic al oaspeţilor prea-cucerniciei sale., de aceea, şi sărbătoarea 509 a Zilei Câmpinei ni s-a relevat ca una de împărtăşire a binelui şi de comuniune sufletească întru Domnul nostru Iisus Christos. Aula cu destinaţie şi interior muzeal, în formă circulară, construită cu skepsis, arhitectură cu pecete aleasă: Câlţia, a coagulat o spiritualitate de înaltă ţinută etică şi estetică, în planul complex al Istoriei noastre, de la 1503 încoace.
Remember Cîmpina
Graţie cercetărilor întreprinse de mult regretatul Dan Silviu Cratokhvil, prin arhive, a rămas în cronica acestui oraş, cu literele eternităţii, această inscripţie legiferatoare: «8 ianuarie 1503. Item mansul de Kympena habet ceram centenaria 4. ¼ solvit fluor 1 asp. 34» În limba română curentă: „De asemenea MANSUL de KYMPENA a avut 425 livre ceară şi a plătit 1 florin şi 34 de aspri”. Dacă această zi atestată istoriceşte, prin document autentic, păstrând proporţiile, poate fi naţională pentru comunitatea Câmpinei, de aproximativ 41.000 de suflare omenească, apoi 8 Ianuarie a intrat în existenţa urbei drept cea mai însemnată zi dintr-un an de vieţuire a sa. Or, sub permanente arcade ale Istoriei, oamenii cu simţire – patriotică – de pe aceste pământ, trăiesc o mândrie specială, pe care încă o mai înaripează cultul pentru acei predecesori care, de-a lungul celor 5 secole şi ceva, au edificat bunele şi relele întruchipate astăzi de contemporani. Organizată în vremuri de criză, ziua de 8 ianuarie 2012, Câmpina-509 ani relevă statornicia preţuirii trecutului acestei aristocrate la început vame, apoi comune şi apoi orăşelul în care au apărut primii stăpâni ai puţurilor de păcură ivite în pământul ei şi în acela înconjurător, cu precădere Buştenarii. Intrată în conştiinţa planetei Pământ, a industriaşilor Occidentului, inclusiv al acelora din Statele Unite ale Americii, Câmpina există prin potenţialul ei petrolier, de pe la 1850 încoace.
Discursuri, emoţii
Moderatorul reuniunii a fost maestrul Florin Dochia – scriitor şi jurnalist, directorul Casei de Cultură Geo Bogza, personalitate de prim rang a culturii noastre. În atmosfera deosebită, un climat ştiinţific de aleasă ţinută, domnia-sa a invitat să ia cuvântul, pe primarul Câmpinei, inginerul Horia Laurenţiu Tiseanu, pe col. (r) Marian Dulă, şeful Comisiei Culturale a Consiliului municipal, pe d-na profesoară Cecilia Caraboi şi pe istoricii Alin Ciupală şi Marius Zaharia.. Primarul Horia Tiseanu a fost vădit emoţionat. Domnia sa (născut în 1943) a pornit de la motivul copilăriei de neuitat petrecute în Slobozia vremurilor de-atunci, motivând apoi discursul său cu argumente de ordin edilitar, în a cărei schiţă intră şi problematica social-spirituală, în nuanţele ei culturale şi artistice. Stringenţe la ordinea zilei; viitorul imediat şi în perspectivă arată cam aşa: .autonomie locală pronunţată, implementarea răspunderii juridice a fiecărui consilier, învăţământ de nivel UE, cabinete medicale active, responsabile şi accesibile, dezvoltarea unui parc industrial activ, investiţii atrase pe teritoriul municipiului, amplasarea industriei uşoare prin obiective reale, care să suplinească vechea industrie grea (metalurgica, construcţiile de maşini), cu impact în dispersarea locurilor de muncă atât în oraş cât şi în comunele riverane. Prin revigorarea proiectelor de Turism, Câmpina va intra curând în acest circuit european, iar dacă ne amintim numai de Castelul Julia Hasdeu şi de Muzeul Nicolae Grigorescu, cărora noi adăugăm penitenciarul Doftana şi fostele Ocne de sare de la Telega, traseul devine în adevăr continental. Fireşte, şi situl arheologic Slobozia intră în discuţie, ceea ce dă şanse de reuşită intenţiilor anunţate de dl Tiseanu.
Vorbesc istoricii
Cuvântului rostit de dl Alin Frânculeasa, directorul sitului arheologic Slobozia, argumentat prin detalii comentate la proiecţiile oferite publicului, i-au urmat discursurile profesorilor de istorie, specialişti în domeniu, Alin Ciupală şi Marius Zaharia. Totdeauna urmărit şi ascultat cu deosebită atenţie, excursul dlui Alin Ciupală a convins şi a impresionat prin puterea argumentelor documentat susţinute şi interpretate lucid, obiectiv şi pertinent. Spirit enciclopedist, unul din puţinii mari istorici pe care încă îi mai are Câmpina, pentru că domnia sa îmbrăţişează prin anvergura cunoştinţelor de fiecare dată incontestabile, dl profesor Alin Ciupală a trecut în revistă suita de momente care au consolidat localitate în plan cultural, istoric şi educativ-social, pornind de la comerţul care a legat Câmpina de Braşov şi apoi de Capitala Valahiei, sub domnitorii ai veacurilor 17 şi 18 (un exemplu, însemnările cronicii de la 1795, sub Alexandru Moruzzi, despre Câmpina), apoi Câmpina sub Cuza, invocând crescendo-ul petrolier care a făcut in Câmpina un oraş cu adevărat european, cu beneficele urmări culturale şi artistice în viaţa muzicală şi literară: cluburile, ateneul popular Hasdeu, societatea Ciprian Porumbescu, orchestra filarmonică, scriitorii Al. Tudor Miu, Geo Bogza, Emanoil Bucuţa, Ştefan Meteş ş.a., ca şi presa premergătoare mişcării DADA, până în zilele noastre. Istoricul Marius Zaharia s-a ocupat, în speachul domniei sale, de Câmpina ca plasă – categorie administrativă practicată pe vremuri, care, la 1937 era una din cele 10 zone similare ale Prahovei. Ea număra 43 de sate şi avea 6.600 de locuitori. Amintind şi aspecte ale vieţii politice tipice epocii comentate, vorbitorul a menţionat existenţa activă şi adesea contradictorie a partidelor istorice care, îndată ce a survenit – prin forţa dictatului – partidul unic al regelui Carol al II-lea, a însemnat „cântecul de lebădă” al Democraţiei româneşti. Spaţiul nu ne îngăduie să lărgim substanţială conferinţă a d-lui prof. Marius Zaharia, dar publicul aflat la eveniment a aplaudat frenetic cele două discursuri extrem de bogat argumentate ştiinţific, precum şi referatele d-lui Marian Dulă şi al d-nei Cecilia Caraboi. Ele au fundamentat noi pagini ale monografiei Câmpinei, carte care, în ajunul anului 510 al existenţei sale atestate istoric şi documentar, se cer scrise urgent şi puse la locul cuvenit lor D-na Cecilia. Caraboi a vorbit despre Atheneul popular Bogdan Petriceicu Hasdeu, ca Focar de activitate culturală şi artistică. Arhiplin de date şi evenimente care au edificat profund Câmpina istorică şi culturală, referatul d-sale se încheie astfel: „cel mai vechi atheneu popular din ţară, Atheneul popular BP Hasdeu din Câmpina a demonstrat constant, până la desfiinţarea sa în 1948, o conştiinţă şi un interes cultural remarcabil”. Naţional, adăugăm noi. Cu preţuirea cuvenită. Iar dl Marian Dulă a subliniat în prestaţia d-sale cu conotaţii militare, puncte de vedere legate de relaţiile dintre trupele germane şi cele române, pe fundalul sfârşitului de război II mondial, prin alternativa: Din aliate, acestea au devenit inamice ?Asupra acestora vom reveni cu amănunte, din motive de spaţiu, într-un alt reportaj.
Istorie şi Literatură
În partea finală a întâlnirii, moderatorul Florin Dochia a invitat pe dl profesor şi scriitor Iulian Moreanu, să prezinte cartea criticului literar Constantin Trandafir, intitulată „1989. ANUL ŞARPELUI ORB”, apărută în 2011 la editura Saeculum I. O. Scriitor şi critic literar cu operă publicată în 24 de volume, dar şi în mai toate revistele de cultură din România, cu constante colaborări la Radio, maestrul Constantin Trandafir este, de peste 40 de ani, mentorul vieţii literare a Câmpinei, printre altele, director al seriei vechi a „Revistei Noi”, revistă întemeiată de Bogdan Petriceicu Hasdeu la 1875. În virtutea obişnuinţei, autorul Jurnalului lansat, a vorbit mai întâi despre valorile literare ale Câmpinei şi prin urmare ale României, amintind nume de primă mărime precum Ion Bălu, Viorel Cernica, Gherasim Rusu Togan, Florin Dochia, Christian Crăciun şi Ştefan Alexandru Saşa, apoi a spus câteva vorbe despre cartea domniei-sale, interesul faţă de volumul lansat căpătând forma însufleţită a acordării autografelor. Părintele Petru Moga a invitat apoi asistenţa la masa creştinească aranjată în Prăznicarul parohiei, pe care a sfinţit-o şi apoi a dăruit-o musafirilor, cu bine-cunoscuta mărinime apostolică. În acordurile pianului sonorizat romantic, deSerghie Bucur
INFORMAŢIA PRAHOVEI - Miercuri, 25 Ianuarie 2012
Campina a implinit 509 ani de viata atestata documentar
Pana in 2003, cand al doilea municipiu prahovean a implinit o jumatate de mileniu de la prima sa atestare documentara, Ziua Campinei era aproape necunoscuta de catre localnici. In 8 ianuarie 2003, Adrian Nastase, premierul de atunci al Romaniei, avea sa dezveleasca bustul lui B.P. Hasdeu din Centrul Civic si sa participe la o serie de manifestari artistice de anvergura, care au aniversat si au scos din anonimat nasterea istorica a localitatii. De atunci, Primaria nu a mai organizat spectacole in aer liber, Ziua Campinei fiind marcata doar prin desfasurarea unor simpozioane, la aceste manifestari culturale participand, mai mereu, cateva zeci de localnici. Certificatul de nastere cu acte in regula a asezarii dintre Prahova si Doftana l-a reprezentat o consemnare in registrul de taxe vamale al cetatii Brasovului, datand din 8 ianuarie 1503, care mentiona transportul de ceara de albine adusa spre vanzare de catre mosneanul Mansul din Kympena. Dupa 280 de ani de dezvoltare neintrerupta, asezarea avea sa devina targ, pentru ca, in 1864, prin decret domnesc, Al.I. Cuza sa o ridice la rang de oras. Incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea, odata cu exploatarea zacamintelor de petrol descoperite in zona, are loc o dezvoltare industriala exploziva a orasului, accentuata si diversificata dupa 1950 de catre guvernarile comuniste. Astfel, inainte de Revolutia din Decembrie, valoarea productiei industriale a Campinei se ridica la peste un miliard de lei, cam cat judetul Covasna, la vremea respectiva. Implinirea celor 509 ani de atestare documentara a fost marcata de un simpozion cu teme culturale si istorice, desfasurat in Sala Praznicala a Bisericii "Invierea Domnului" din parohia Sf. Nicolae (cartierul Slobozia). La intalnire, au participat primarul Horia Tiseanu si viceprimarul Ion Dragomir, reprezentanti ai administratiei publice locale (consilieri municipali si functionari ai Primariei), profesori, elevi, cadre militare in rezerva si retragere, cetateni de onoare ai Campinei si directorii principalelor institutii de cultura din oras. Moderator a fost directorul Casei de Cultura “Geo Bogza", scriitorul Florin Dochia. In cuvantul de debut, primarul a rostit o alocutiune in care si-a exprimat optimismul in legatura cu dezvoltarea viitoare a orasului, dar si deceptia provocata de legislatia noastra lacunara in domeniul administratiei publice, precum si in cel al dezvoltarii urbanistice (in Olanda, prima lege a locuintei a aparut in 1900, iar la noi dupa un secol). A urmat, apoi, expunerea arheologului Alin Franculeasa – Vestigii arheologice descoperite in zona Parohiei "Sf. Nicolae", in care acesta a mentionat importanta cimitirului din epoca bronzului, descoperit, din intamplare, de catre parintele Petre Moga, in curtea parohiei. Cimitirul este unicat prin faptul ca mormintele – 53 - apartin unor perioade diferite, ele fiind specifice culturilor Tei, Monteoru si Noua. Manifestarea a continuat cu expunerile “Zig-zag prin istoria campineana" (prof. Alin Ciupala), “Ateneul popular B.P.Hasdeu – focar de activitate cultural-artistica la Campina" (prof. Cecilia Caraboi), “Plasa Campina in 1937" (prof. Marius Zaharia), “Campina, august 1944 – trupele germane si romane, din aliati, inamici?" (col.rez. Marian Dula). Manifestarea s-a incheiat cu lansarea unei carti a cunoscutului critic literar Constantin Trandafir: “1990. Anul sarpelui orb (Jurnal din Provincie)", volum prezentat de scriitorul Iulian Moreanu.
Adrian BRAD- ZIARUL PRAHOVA Miercuri, 11 ianuarie 2012